Lacrimile uscate care e incredibil ca s-au uscat,au devenit sare pe obraji ..Niciodata nu a avut pauza,adica,daca ma intelegi,niciodata nu s-a oprit din...varsat lacrimi pentru ca...il iubea.El niciodata nu s-a gandit la ea.Toate postarile,ziua lui,seara cand era sa moara,toate astea,le-a sters.O durea sa vada ca sufera,desi el nu merita.Si o durea sa vada ca persoanele pe care le credea prietene,ei bine,au tradat-o ca si cum nici nu ar fi cunoscut latura ei sensibila care ii alcatuia sufletul pasnic si inocent.Totul era schimbat.Chiar si interiorul ei,fragil ca o floare,iubitor si inocent,era schimbat cu un miez,aspru,indiferent,absolut...mort,fara ceva vital.Viata ei nu mai era viata.Era ca si cum stia ca traieste pentru totdeauna si nu poate sa iasa din haul cu suflete moarte..Era ca si cum,el nu ar fi iubit-o niciodata.Acum,dupa toate spusele lui,ea chiar s-a saturat.Nu l-ar mai vrea,dar il iubeste.Si atat.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu